Povestea din gara


Oana Kovacs are un blog asa pe gustul meu si pe deasupra mai face si concursuri cu carti. La ea pe blog am castigat prima data o carte, Magazinul de sinucideri o fi fost norocul incepatorului? Cine stie, acum are un concurs in care poti castiga Manazurul. Asa ca imi astern si eu o povestioara cu scopul de-ai bucura neuronii Oanei🙂.

Pe cand copila nazdravana eram pe bancile facultatii, se facea ca o gasca de oameni draguti m-au invitat cu ei la munte iar cum se mai intampla nu toata lumea a reusit sa plece in aceiasi zi. Din acel grup facea parte si un mascul, il voi numi Love Interest nr.1. Eu si cu Nr.1 am putut pleca cel mai devreme, cu trenul (amandoi iubitori de gari si mersul cu trenul) sa profitam cat mai mult de mini-vacanta la munte.

Buuuuun, aveam tren undeva dimineata si Nr.1 s-a oferit, galant sa ne intalnim pe drum spre gara. Doar ca intra in scena Love Interest nr.2 care si mai galant, se ofera sa ma duca la gara la aceea ora matinala. Ce-i de facut? Plec la munte cu Nr.1 deci ar fi dragut sa petrec putin timp si cu Nr.2 inainte, asa-i? Eu o Scarlett O’Hara iar ei Ashely nr.1 si Rhett nr.2. Se potriveste perfect.

L-am informat pe nr.1 ca ne vedem direct in gara, probabil ca i s-a parut ciudat dar asa a ramas. Nr.2 i-am spus ca ma intalnesc cu o prietena in gara…….(mentionez ca aveam biletele luate dinainte)

Am ajuns mai devreme si ne-am asezat la o cafea, nu stiu daca a fost ea prea tare sau emotiile mele dar cert e ca m-a luat cu ameteala si mi s-a facut rau pentru un moment. Cand se apropie ora imbarcarii in tren ma gandeam unde sa mi iau ramas bun de la 2 in asa fel incat sa nu ma intalnesc cu 1. Cat de mare este gara de nord? As fi vrut in momentele acelea sa stiu fiecare colt si unghi, masurate si trecute prin toate teoremele cu putinta si sa am o logica matematica care sa-mi permita sa ma fofilez cat mai bine, pentru sanatatea mintala a tuturor celor implicati.

Se pare ca nr.2 nu a vrut sa ne luam ramas bun in cafenea deoarece a insistat ca se duce la farmacie sa-mi ia “ceva de cap” ingrijorat de momentul meu de slabiciune anterior. Biiiiine fie…….si s-a dus la farmacia din gara care este pe un culoar perpendicular pe liniile de tren. Era coada, Slava Cerului!

Nr.1 nu dadea de mine, il informasem la telefon ca ne vedem direct la linie ca sunt cu bunica careia i-am zis ca plec cu o prietena la munte!!!!!!! hihihih.

Dar in timp ce nr.2 statea la coada la farmacie eu eram mai departe un pic, paac! ghici cine apare in fata mea! exact! sa mor acolo, nu stiam in ce directie sa ma uit si ce sa fac. In cele din urma cu gesturi disperate i-am zis sa se duca pe peron ca e bunica mea pe aici si nu am chef sa ne vada. Adrenalina mea se ravarsa peste tot, cred ca putea merge trenurile pe baza de adrenalina in ziua aia. A plecat si 2 a venit la mine victorios cu punga de medicamente, sa am in calatorie.

Evident, m-a condus pana aproape de peron, unde l-am pupat si i-am multumit si am fugit repede. I-am multumit garii ca este atat de mare si aglomerata si am sperat ca nici unul din ei nu a vazut de fapt situatia. Nu am aflat niciodata daca Nr.2 m-a vazut cat era la farmacie, ce faceam, pentru ca nu mi-a spus, dar poate ca draga mea Gara m-a acoperit bine…cine stie:).

4 responses to “Povestea din gara

  1. Of atat de galant si de amabil ….numarul doi …hm as vrea sa cunosc si eu tip asa dragut sincer ..acum inteleg pasiunea ta pentru gara si peroane …sti toata povestioara ta a facut ca neuronii mei sa salte in sus de bucurie si si ..sa isi imagineze o poveste de dragoste petrecuta la ceas de seara pe peronul dintr-o gara …ok am dat-o pe mini rime deci nu e de bine …

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s